Copilul este vazut ca fiind “puternic, competent, cu potentialuri deosebite, fiind conectat cu ceilalti copii si cu adultii”. Malaguzzi spunea despre copil ca “este facut din o suta de parti. Are o suta de limbaje, o suta de maini, o suta de ganduri, o suta de moduri de a gandi, de a se juca, de a vorbi…”.
Copiii sunt capabili sa-si construiasca propria modalitate de invatare– in functie de interesele lor, copiii sunt dornici sa cunoasca si sa inteleaga lucruri noi.
• Copiii se inteleg pe ei insisi si isi definesc locul in lume datorita interactiunilor cu ceilalti– sunt stimulati sa lucreze in grup, sa descopere noul prin munca lor.
• Copiii sunt comunicatori– sunt incurajati sa utilizeze limbajul ca joc, sunt ascultati si lasati sa formuleze propriile puncte de vedere si propriile intrebari
Adultul este mentor si ghid– cadrul didactic este vazut ca un partener al copilului in procesul de invatare; analizand, observand si documentandu-se asupra muncii copilului, acesta poate ghida experientele de invatare. Ideile, informatiile si experientele pe care le aduc parintii confera procesului educativ accesibilitate si familiaritate.
Activitatile propuse de metoda “Reggio Emilia”, dar si materialele cu care se lucreaza, favorizeaza dezvoltarea complexa a copilului, il invata cum sa invete, cum sa inteleaga lumea din jur, dar si sa socializeze, sa devina creativ si indemanatic.